N'OTĂ, note, s.f. 1. Însemnare, înregistrare în scris a unei observaţii referitoare la o anumită chestiune; text scris care conţine o scurtă însemnare, un comentariu. ◊ Expr. A lua notă (de ceva) = a lua cunostinţă (de ceva); a ţine seamă (de ceva), a reţine (ceva). ♦ (La pl.) Notiţe (luate la o oră de scoală, de curs etc.). ♦ (La pl.) Însemnări sau reflecţii literare scrise cu privire la o călătorie, la un eveniment istoric sau social, la un fapt etnografic etc. 2. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre adnotările la un text literar sau stiinţific, cuprinzând informaţii suplimentare de amănunt, referinţe bibliografice etc., trecute în josul paginii respective ori la sfârsitul sau la începutul volumului adnotat. 3. Comunicare (scrisă) prin care guvernul unui stat informează guvernul altui stat asupra unor probleme, face anumite propuneri, protestează asupra lezării unor interese etc. ♦ Comunicare scurtă făcută de obicei în scris de o instituţie; adresă, înstiinţare. 4. Socoteală scrisă, document cuprinzând sumele pe care cineva trebuie să le achite pentru obiecte cumpărate, pentru consumaţii; document prin care se dispune livrarea unor sume, bunuri, care serveste la înregistrarea unor operaţii contabile etc. 5. Calificativ care reprezintă, printr-o cifră sau o menţiune specială, aprecierea cunostinţelor sau a comportării unui elev, a unui student, a unui candidat, notat de către profesor, de către membrii unui juriu etc. 6. Semn convenţional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale, indicând înălţimea si durata lor; sunet care corespunde acestui semn. ◊ Expr. Notă discordantă (sau falsă) = afirmaţie, atitudine care nu se potriveste într-un caz dat. A forţa (sau a exagera) nota = a trece dincolo de limitele obisnuite, a întrece măsura. A fi în notă = a fi în concordanţă cu o situaţie dată. Ca pe note = bine, asa cum trebuie. ♦ (La pl.) Caiet care cuprinde piese muzicale transcrise. 7. Fig. Nuanţă, însusire, trăsătură caracteristică, semn distinctiv; particularitate. - Din fr. note, lat., it. nota.
Sursă : DEX'98 (25211)  - RACAI

NOT'A, notez, vb. I. Tranz. 1. A însemna, a consemna ceva în scris. ♦ A însemna, a marca ceva prin semne, simboluri etc. ♦ A transcrie o melodie cu ajutorul notelor si a altor semne convenţionale. 2. A aprecia pe cineva sau rezultatele cuiva prin note, calificative. ♦ A însemna pe cineva undeva în vederea sancţionării lui. 3. A semnala, a sublinia ceva; a reţine, a memora. - Din fr. noter, lat. notare.
Sursă : DEX'98 (48705)  - ana_zecheru

N'OTĂ s. I. 1. v. însemnare. 2. (la pl.) v. notiţe. 3. v. indicaţie. 4. v. adnotaţie. 5. v. comentariu. 6. informaţie. (O scurtă ~ cu privire la ...) 7. în-stiinţare. (O ~ dată la ziar.) II. v. însusire. III. sunet.
Sursă : Sinonime (197067)  - siveco

NOT'A vb. 1. v. înregistra. 2. v. semnala.
Sursă : Sinonime (197059)  - siveco

NOT'A vb. v. naviga, pluti.
Sursă : Sinonime (197060)  - siveco

not'a vb., ind. prez. 1 sg. not'ez, 3 sg. si pl. note'ază
Sursă : DOR (265803)  - siveco

n'otă s. f., g.-d. art. n'otei; pl. n'ote
Sursă : DOR (265811)  - siveco

N'OT//Ă² ~e f. 1) Semn convenţional folosit pentru reprezentarea grafică a unui sunet muzical. A cânta pe ~e. ◊ A pune o melodie pe ~e a reprezenta grafic o melodie; a înscrie o melodie. 2) Sunet muzical corespunzând acestui semn. ~a sol. ◊ ~ falsă (sau discordantă) a) notă care nu corespunde muzicii; b) element care nu este în concordanţă cu restul ansamblului. Ca pe ~e cum trebuie; bine. 3) la pl. Volum sau foaie aparte conţinând piese muzicale. /<fr. note, lat., it. nota
Sursă : NODEX (344983)  - siveco

N'OT//Ă¹ ~e f. 1) Text scris, conţinând un scurt comentariu; însemnare; remarcă. ◊ ~e marginale însemnări făcute pe marginea unui text tipărit (sau a unui manuscris). A lua ~ de ceva a) a lua cunostinţă de ceva; b) a ţine seamă de ceva; a reţine. ~e de călătorie (sau de drum) însemnări referitoare la impresiile culese dintr-o călătorie. ~ explicativă anexă la o carte, conţinând explicaţii referitoare la conţinutul acesteia. ~ de plată hârtie oficială, în care este indicată suma ce urmează să fie achitată. 2) la pl. v. NOTITĂ. ◊ A lua ~e a face însemnări; a conspecta. 3) Menţiune dintr-un sistem convenţional de cifre, care serveste pentru aprecierea cunostinţelor elevi-lor si studenţilor. 4) Scurtă informaţie publi-cată în presa periodică. 5) Adresare diploma-tică a guvernului unui stat către guvernul altui stat. ~ de protest. 6) Semn distinctiv; nuanţă caracteristică. ~ de umor. /<fr. note, lat., it. nota
Sursă : NODEX (344982)  - siveco

A NOT//'A ~'ez tranz. 1) (nume, informaţii) A fixa în scris; a înscrie; a înregistra; a con-semna. ~ un număr de telefon. 2) (elevi, studenţi etc.) A aprecia cu o notă. 3) (elemente chimice, geometrice, valori numerice etc.) A reprezenta prin semne grafice convenţionale. 4) (idei, afirmaţii etc.) A prevedea cu un semn pentru a reţine sau pentru a nu trece cu vederea; a marca; a evidenţia. 5) A scoate în evidenţă (pentru a atrage atenţia); a reliefa; a evidenţia. /<fr. noter, lat. notare
Sursă : NODEX (344975)  - siveco